Alexandru Orlando
visez enorm, colorat în demenţă

The show must go on! :)


Ieri, ştiind că se apropie 5 septembrie, ziua de naştere a domnului Freddie Mercury sau Freddie cum îmi permit să îi spun, din motivele mele, nu că i-aş ştirbi din respect, dar suntem prieteni; căutam pe google diferite chestii despre el: şi a fost de ajuns să scriu decât Freddie te iubim şi pagini întregi mi se aratău, unde fanii, împărtăşeau aceleaşi sentimente, printre care am găsit şi blogul meu :)). Contiui, imediat ce lămuresc o problemă care probabil a apărut la unii. Nu o să comentez nimic despre orientarea sexuală a domnului Mercury. Era problema LUI că era bisexual, a lui ! atât. Pur şi simplu, în comparaţie cu ce a făcut pentru mine, cu cât m-a ajutat cu muzica lui, şi nu numai pe mine, chestia aia nu mai are relevanţă. Deci rog Radio Şanţul să-şi întrerupă transmisia acum.

Aşa…şi căutând ieri pe google, am găsit o poveste pe un forum scrisă de cineva, cu ultimele lui zile de viaţă, extrem de tristă, pe mine m-a impresionat foarte mult, am plâns (uhh, nu contează). Eu nu plâng aşa uşor, nu am plâns nici când a murit bunică-mea, dar uite că se întâmplă în unele momente mai neaştepatate. Ce? Şi băieţii plâng câteodată. Am plâns pentru că am realizat cât rău i-am făcut noi, l-am distrus prin diferite modalităţi. Prea multă dragoste te omoară. Şi nu numai, şi toate criticile şi o groază de chestii urâte de tot la adresa lui. Şi murind a ajuns acolo unde probabil îi e mai bine, acolo, departe de lumea atât, dar atât de rea. Ne-a lăsat o comoară inestimabilă – MUZICA LUI.

„Nu-mi pasă dacă mor mâine, am trăit cât pentru o sută de vieţi.” – Freddie Mercury

Haideţi să vedem ce scria acolo, nu o să dau din scrierile persoanei, pentru că sunt ale ei, are drepturi asupra lor, o să iau doar declaraţiile unor artişti, prieteni cu el.. atunci când Freddie era pe moarte, sau chiar după. Să vedem de unde a început totul:

declaraţia lui Freddie, cu 24 de ore înainte să moară, în care mărturisea că este bolnav:
Doresc să confirm că, în urma testului HIV, s-a constatat că sînt seropozitiv şi bolnav de SIDA. Am considerat că este corect să ţin secret acest lucru pentru a-i proteja pe cei din jurul meu. Dar a sosit momentul ca toţi prietenii şi fanii mei din lumea întreagă să cunoască adevărul. Sper ca toţi să fie alături de mine, de medicii mei, în lupta împotriva acestei cumplite boli” – Freddie Mercury

Cum spuneam, în mai puţin de 24 de ore după ce a declarat, pe 24 noiembrie 1991, la ora 19, într-o seară urâtă de duminică, lumea rock-ului devenise foarte mică, solitsul trupei Queen nu mai era. Posturile de televiziune din întreaga lume, aveau pe ecran, o singură ştire, atât de simplu formulată:

„În noaptea aceasta, Freddie Mercury a murit la reşedinţa sa. Sfîrşitul a intervenit în urma unei bronho-pneumonii declanşată de SIDA”

Un prieten de-al lui Freddie foarte bun, care a fost alături de el mereu a declarat:

N-a spus nimic. A părăsit acest tărîm în somn, împăcat cu sine. A fost un om deosebit, unic în felul lui. Sînt convins că a plecat într-un loc mai bun” – Dave Clark

Femeia pe care a iubit-o cel mai mult , căreia i-a dăruit melodiile extraordinare care sunt cele mai frumoase declaraţii de dragoste: Love of my life, I was born to love you, Love me like there’s no tomorrow… , declara:

„Freddie ştia că i se apropie sfîrşitul, a declarat ea printre lacrimi, dar şi-a păstrat simţul umorului pînă la capăt. În ultimele zile a avut dureri mari şi a suferit mult. N-a putut mînca şi a fost sedat puternic. Totuşi, în ciuda stării îngrozitoare în care se găsea, mi-a mărturisit că nu regretă nimic.
Cînd am plecat de lîngă patul lui, l-am sărutat pe obraz, l-am ţinut de mînă şi i-am spus că l-am iubit foarte mult. Dar suferinţa întipărită pe chipul său nu doresc să o mai văd vreodată.” – Mary Austin

Şi apoi au urmat mesajele de la înmormântare, de pe coroanele de flori şi etc 🙂 :

„Am pierdut pe cel mai mare şi mai iubit membru al familiei noastre. Sîntem copleşiţi de durere, dar mîndri de felul curajos în care a trăit şi a murit. A fost un privilegiu pentru noi să împărţim cu el acest timp mirific”. – foşti colegi de la Queen (Brian, John, Roger) 🙂

„Freddie, o pierdere grea. Nu te voi uita niciodată” – Gary Glitter

„Pentru cea mai nepreţuită şi adevărată dragoste a mea, dintotdeauna, a ta credincioasă” – Mary Austin

„Viaţa este veşnică, iubitul meu prieten. Contribuţia ta pe această lume va dăinui” – Dave Clarck

„Îţi mulţumesc că mi-ai fost prieten. Te voi iubi mereu” – Elton John

„Dragă Freddie, te iubesc” – Boy George

şi … probabil cel mai dur, cel mai greu de suportat mesaj, a fost primit fără îndoială de la părinţii lui: „Scumpului nostru fiu, Freddie. Te vom iubi mereu. Mama şi Tata” – Bomi şi Jer Bulsara.

şi câte şi mai câte mesaje. Un post trist, ar fi trebuit să fim fericiţi, dar vom reveni mâine cu unul vesel pentru că va fi ziua lui.

Îţi mulţumim foarte mult, Freddie ! R.I.P. !

Anunțuri

Un răspuns to “The show must go on! :)”

  1. RIP Freddie 😦


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: